Instaleaza aplicatia noastra Deschide-o intai in

SimplityByB
Intra
← La o cafea

Ce nu mai vrei să porți cu tine?

Medeea Fondatoare Cafeaua de argint +1 a deschis discutia

2 luni în urmă

Uneori ne obișnuim atât de mult cu anumite lucruri încât nici nu ne mai întrebăm dacă ne fac bine.

O relație care ne consumă.

Vinovăția că nu facem niciodată suficient.

Nevoia de a mulțumi pe toată lumea.

Frica de a spune „nu”.

Un rol în care am intrat și din care nu mai știm cum să ieșim.

O rană veche despre care nu vorbim cu nimeni.

Dacă ai putea lăsa un singur lucru în urmă, chiar de astăzi, ce ai alege?

Nu trebuie să povestești tot. Poți spune doar un cuvânt sau o frază.

Iar dacă vrei să povestești mai mult, suntem aici să te ascultăm.

Poate că ceea ce pentru tine pare „doar o poveste” este exact lucrul prin care trece acum o altă femeie și are nevoie să audă că nu este singură.

2

Raspunsuri 9

Cel mai votat Cele mai noi Cele mai vechi

LoveyP Fondatoare Umar de sprijin

2 luni în urmă

As lasa trecutul si sa o iau de la cap in prezent. Dar familia mea nu vrea asta... mai ales tata... se complace asa. Eu vreau sa fim dinnou tata si fica, nu dusmani. Sa nu mai fiu cea care sa bagat intre ei sa ii desparta. Sa ma inteleaga ca nu le-am vrut raul. Am vrut doar liniste si fiecare sa isi gaseaca fericirea in alta parte daca ei nu s-au inteles.
Vreau sa fie iar tatal meu si bunicul fetei mele. Vreau sa ma bucur de prezent nu sa ma afund in trecut...
1

Me12 Membru Fondatoare Umar de sprijin

2 luni în urmă

Tu te consideri vinovată pentru despărțirea lor ?

LoveyP Fondatoare Umar de sprijin

2 luni în urmă

Nu ma consider vinovata dar tata ma condamna. Ca eu am fost cu ea la avocat. Dar ma saturasem ca plangea intr-una mama si ne intreba pe noi ce sa faca. De cativa ani tot il ameninta cu divorțul si ma gandeam ca mai este si sora mea mica si va creste intr-un mediu urat am zis ca este de ajuns cate am indurat toti.
Tata mi-a spus ca eu nu il lasam sa stea cu soramea, ca eu nu il lasam sa stea de vorba cu noi si ii închideam usa. Dar eu lucrurile astea le faceam ca imi spunea mama. Si ca sa nu mai ii aud ca se cearta si nu se supere mama acceptam sa le fac.. spune ca eu seman cu ea ca vreau mereu sa ma cert si ma victimizez. Dar nu este asa. Eu doar am incercat sa aplanez lucrurile si sa evit scandaluri mari...
Am încercat sa ii explic ca daca el era plecat mereu cu munca inafara si am stat numai cu mama si ea ne spunea lucruri rele despre el nu era normal sa o credem pe ea? El venea doar cateva luni pe an.. si tot timpul nemulțumit... dar acuma ca sunt adult si vad lucrurile din exterior si am aflat multe altele despre ei sunt de părere ca amândoi au fost vinovati de certuri si neînțelegeri..

LoveyP Fondatoare Umar de sprijin

2 luni în urmă

Nu stiu cum sa mai comunic cu tata sa inteleaga anumite lucruri... eu il vreau alături de mine. Imi este dor de el dar el mereu imi spune lucruri care ma fac sa o iau razna... nu vrea sa ma vada ca pe un adult crezând ca inca ma conduce mama mea.
1

Me12 Membru Fondatoare Umar de sprijin

2 luni în urmă

Nu cred ca ar trebui sa ți se impute faptul ca ei nu au reușit sa lucreze la ei si sa isi rezolve problemele...erai totuși doar un copil. Daca vrei sa discutam mai mult pe tema asta, te aștept maine in Sora mai mare pe chat.
1

LoveyP Fondatoare Umar de sprijin

2 luni în urmă

Mulțumesc.. azi am avut o zi aglomerata. Maine poate discutam
1

Me12 Membru Fondatoare Umar de sprijin

2 luni în urmă

Sigur🤗

Me12 Membru Fondatoare Umar de sprijin

2 luni în urmă

Sinceră sa fiu, cred ca dacă as alege ceva la care sa renunț....ar fi...frica de a spune nu. De foarte multe ori nu spun NU desi nu îmi doresc sa fac ceva anume sau imi vine foarte greu sa spun NU si imi fac mustrări de conștiință
C

Cristina Fondatoare Prezenta

2 luni în urmă

Cred că dacă ar fi să aleg un singur lucru pe care să-l las în urmă, ar fi nevoia de a le face tuturor pe plac.

Am pierdut mult timp încercând să nu supăr, să nu dezamăgesc, să fiu soția bună, mama bună, fiica bună, omul pe care ceilalți se pot baza. Și, de multe ori, când toți erau bine, eu eram ultima pe listă.

Acum încep să înțeleg că un „nu” nu mă face un om rău și că nu sunt responsabilă pentru fericirea tuturor.

Aș vrea să învăț, chiar și la vârsta asta, să mă aleg și pe mine fără să mă simt vinovată.

Poate că unele lecții vin târziu, dar nu înseamnă că vin degeaba.

Vrei sa raspunzi?

Poti citi forumul linistita, fara cont. Ca sa raspunzi si sa reactionezi, ai nevoie de un cont. Dureaza un minut si e gratuit.

Creeaza un cont Ai deja cont? Autentifica-te