La ce să te aștepți când rămâi însărcinată? Adevărurile pe care nu ți le spune nimeni despre sarcină

Astăzi am ales să vorbesc puțin despre perioada din timpul sarcinii. Acea perioadă minunată în care aștepți cu nerăbdare să faci cunoștință cu puișorul tău, să te umple de fericire și iubire necondiŕionată.

Probabil este cea mai însemnată perioadă din viața unei femei și tocmai de aceea avem tot felul de gânduri și așteptări. Tocmai din acest motiv, poate că, simțim nevoia să arătăm în jurul nostru de câtă fericire și perfecțiune suntem înconjurate. Poate că spunem doar ce vor să audă ceilalți din teama de a nu fi judecate. Dar ce facem, de fapt, când sentimentele noastre nu sunt atât de minunate, iar în jurul nostru nu plutesc numai inimioare si norișori roz?

Mare parte dintre femei își doresc cu ardoare acel copil, si este normal, însă nu știu câte dintre noi suntem pregătite emoțional pentru cele 9 luni în care tot mecanismul nostru este într-o continuă schimbare. Ce este de făcut?

Ai început să te gândești la un copil, să îți imaginezi cum ar fi să devii mamă și poate chiar ai început să îți schimbi viața pentru momentul în care el va apărea. Sau poate nu te gândeai deloc la asta. Poate testul de sarcină pur și simplu a ieșit pozitiv, într-un moment în care aveai alte planuri, alte griji, poate chiar o altă viață în minte. Dintr-odată, totul s-a schimbat. Indiferent dacă ai așteptat această sarcină cu emoție sau ai primit vestea cu teamă, confuzie ori neîncredere, există un lucru despre care se vorbește prea puțin: o sarcină nu schimbă doar corpul unei femei, îi poate schimba felul în care se vede pe ea însăși, relația cu cei din jur și felul în care privește viitorul.

Poți să îți dorești enorm un copil și să îți fie frică. Poți să fii fericită și să plângi. Poți să iubești deja copilul și, în același timp, să te întrebi dacă vei fi capabilă să faci față. Poți primi o sarcină neașteptată și să nu simți imediat bucuria despre care ai auzit în poveștile altora. Și toate aceste emoții pot exista în aceeași femeie. Este perioada în care ne simțim pe ca un soldat pe front.

Înainte de a deveni mamă, trebuie să îți dai voie să fii femeie

Poate cel mai mare mit despre sarcină este că, din momentul în care afli că vei avea un copil, ar trebui să fii permanent fericită. Nu. Sarcina poate veni cu o bucurie uriașă, dar poate aduce și frică, nesiguranță, anxietate, vulnerabilitate și întrebări pe care nu le-ai avut niciodată. Te poți întreba dacă vei fi o mamă bună, dacă organismul tău va face față, dacă bebelușul va fi bine, dacă relația ta va rămâne la fel, dacă vei mai putea avea cariera pe care ți-o dorești, dacă te vei descurca financiar sau dacă vei mai avea timp pentru tine sau viața intimă.

Dacă sarcina nu a fost planificată, întrebările pot fi și mai complicate: „Ce fac acum?”, „Cum le spun părinților?”, „Cum va reacționa partenerul?”, „Este momentul potrivit?”, „Sunt pregătită?”. Poate nu ai răspunsurile, și este în regulă. Nu trebuie să ai toate răspunsurile în ziua în care afli că ești însărcinată.

Corpul tău se pregătește pentru o transformare pe care mintea ta încă încearcă să o înțeleagă

Sarcina este o perioadă extraordinară, însă nu este întotdeauna una ușoară. Poat apărea greața, oboseala, insomnia, durerile, arsurile, schimbările hormonale, sensibilitatea emoțională, frica de naștere și modificări ale corpului. Uneori vei privi fotografiile perfecte ale femeilor însărcinate de pe internet și te vei întreba de ce tu nu te simți la fel. Adevărul este că sarcina reală nu seamănă întotdeauna cu cea din fotografii. Unele femei se simt extraordinar, altele se simt rău luni întregi. Unele adoră fiecare schimbare a corpului, altele se luptă cu imaginea lor. Unele se conectează imediat cu bebelușul, pentru altele legătura se construiește treptat. Niciuna dintre aceste experiențe nu te face o mamă mai bună sau mai puțin bună.

Și apoi apar fricile

Pentru multe femei, odată cu iubirea apare și teama: teama că ceva ar putea merge prost, teama de analize, teama de ecografii, teama de fiecare durere, teama că bebelușul nu se dezvoltă normal, teama de naștere și teama de complicații. Frica poate devini atât de puternică încât începi să trăiești fiecare zi cu anxietate. Aici este momentul când trebuie să faci diferența între a fi atentă la sănătatea ta și a trăi permanent în stare de alertă.

Controalele medicale sunt esențiale, însă nu în mod obsesiv. Monitorizarea sarcinii poate identifica probleme care necesită atenție, inclusiv hipertensiunea sau preeclampsia. Dar nu trebuie să transformi fiecare simptom într-un scenariu catastrofic. Dacă observi că stresul îți afectează somnul, activitatea zilnică, relațiile sau capacitatea de a te bucura de sarcină, vorbește cu un specialist. Nu trebuie să aștepți să îți fie foarte rău pentru a cere ajutor.

Unele riscuri nu pot fi prevenite complet, dar pot fi observate la timp.

Este important să vorbim despre lucrurile frumoase ale sarcinii, dar și despre cele serioase. Preeclampsia, de exemplu, este o complicație a sarcinii asociată cu hipertensiunea arterială și poate apărea după săptămâna 20 de sarcină. De aceea, monitorizarea tensiunii și controalele prenatale sunt atât de importante. Nu vreau să te sperii. Vreau să te învăț să nu îți fie teamă să întrebi, să nu îți fie rușine să spui medicului că ceva te îngrijorează și să nu ignori simptomele doar pentru că cineva îți spune că „așa este în sarcină”. Și, mai ales, să înțelegi că a cere ajutor la timp nu înseamnă că ești o mamă panicată. Înseamnă că ai grijă de tine și de copilul tău.

Copilul tău nu are nevoie de o mamă care nu plânge niciodată

Poate cea mai apăsătoare idee pe care o poate primi o femeie însărcinată este: „Ai grijă să nu te stresezi, că simte copilul.” Și, dintr-o dată, femeia începe să se teamă și de propriile emoții. Plânge și se întreabă dacă i-a făcut rău copilului. Are o zi proastă și se simte vinovată. Se ceartă cu cineva și se teme că bebelușul a „simțit”. Dar viața nu poate fi pusă pe pauză timp de nouă luni. Vei avea zile bune și zile proaste. Vei fi obosită. Vei fi nervoasă. Vei plânge. Vei râde. Vei avea momente în care vei spune „nu mai pot”. Asta nu înseamnă că îți faci rău copilului. Important este să ai grijă de sănătatea ta fizică și emoțională și să cauți sprijin atunci când stresul, anxietatea sau tristețea devin persistente ori copleșitoare. Nu perfecțiunea ta îl protejează pe copil. Grija ta pentru tine îl ajută.

Uneori poate, este mai bine sa plângi, să te descarci, să verși toate fricile și frustrările. Asta nu te face o femeie slabă, doar conștientă.

Când trebuie să spui „am nevoie de ajutor”?

Uneori nu este ușor să recunoști, pentru că ai impresia că „ar trebui să fii fericită”. Dar dacă te trezești noaptea cu teamă, dacă nu te mai poți liniști, dacă plângi foarte des, dacă ai atacuri de panică, dacă te gândești permanent că se va întâmpla ceva rău sau dacă simți că nu mai poți funcționa normal, nu rămâne singură cu toate acestea. Vorbește cu medicul care îți urmărește sarcina, cu medicul de familie, cu un psiholog sau psihiatru care lucrează cu femei în perioada sarcinii și după naștere, cu partenerul sau cu o persoană în care ai încredere. Uneori primul pas nu este să găsești soluția. Este doar să spui cu voce tare: „Nu sunt bine și am nevoie de ajutor.”

Iar dacă sarcina este neașteptată?

Atunci poate că ai nevoie, înainte de orice, să respiri. Nu trebuie să iei toate deciziile într-o singură zi. Nu trebuie să te conformezi reacției celor din jur. Nu trebuie să te simți vinovată pentru că nu ai reacția pe care o așteaptă ceilalți. Ai dreptul să ai nevoie de timp pentru a procesa vestea. Informațiile medicale corecte, medicul, partenerul - dacă există sau o persoană de încredere te pot ajuta să ieși din impas. O veste neașteptată nu înseamnă că trebuie să fii singură.

Iar dacă îți dorești să devii mamă?

Poate cel mai bun lucru pe care îl poți face este să nu te pregătești doar pentru sarcină, ci și pentru tine. Să îți verifici starea de sănătate, să discuți cu medicul despre istoricul tău medical și despre medicamentele pe care le iei, să începi să ai grijă de alimentație, odihnă și stilul de viață și să îți pregătești corpul, dar și mintea. Pentru că un copil nu schimbă doar programul unei femei. Îi schimbă prioritățile, relațiile, identitatea și uneori chiar visurile. Și este bine să te gândești la toate acestea înainte.

Poate că nimeni nu îți va spune adevărul complet despre sarcină

Pentru că fiecare femeie are propria ei poveste. Poate vei iubi sarcina. Poate o vei suporta cu greu. Poate vei avea nevoie de ajutor. Poate vei fi speriată. Poate vei descoperi o forță pe care nu știai că o ai. Poate vei deveni mamă după luni de așteptare. Poate vei deveni mamă într-un moment în care nu te simțeai pregătită.

Dar indiferent cum începe povestea ta, ține minte ceva: nu trebuie să fii perfectă ca să fii o mamă bună.

Ai voie să ai emoții. Ai voie să pui întrebări. Ai voie să îți fie frică. Ai voie să nu știi. Ai voie să ceri ajutor. Și ai voie să te bucuri fără să te simți vinovată că îți este și frică.

Pentru că sarcina nu este doar povestea despre cum crește un copil în tine. Este și povestea despre cum, încetul cu încetul, se naște o mamă.

Ei bine, mama aceea are nevoie de grijă, de răbdare, de informație și de oameni care să îi spună: „Nu trebuie să treci singură prin asta.”Asta nu te face egoistă, doar o mamă mai bună.